nota: echipa Romania Publica se uita mai atent la experimentul islandez, in pregatirea unei vizite pe care o pregateste in aceasta tara. Preluare a articolului OpenPolitics.ro

Experimentul islandez prin care micuţa ţară încercă să îşi revizuiască legea fundamentală, a făcut înconjurul lumii, mai ales datorită faptului că islandezii au decis să facă tot acest demers cât mai transparent şi să folosească numeroase canale social media (Facebook, Twitter, Flicker, Youtube). Mai mult, încercarea de a implica o parte cât mai mare a populaţiei în acest proces într-o manieră democratică face din Islanda un studiu de caz interesant pentru a vedea în ce măsură ideea şi formatul consultării cetăţenilor au fost o mişcare benefică sau nu.

Cazul Islandei este menţionat şi în raportul Formului Constituţional din România, unde se pune sub semnul întrebării eficienţa implicării în acest fel a cetăţenilor în procesul de revizuire a constituţiei.

Ce s-a întâmplat în Islanda şi cum

Propunerea iniţială de revizuire a Constituţiei printr-o consultare publică a venit din partea parlamentului islandez (Althingi), în urma dezastrului economic pe care l-a resimţit ţara începând cu octombrie 2008. Revolta tigăilor a suscitat nevoia de a readuce cetăţenii în centrul deciziilor publice pentru a le conferi o mai mare legitimitate .

Astfel, pe 14 noiembrie 2009, parlamentul a dispus organizarea unui Forum Naţional în care au fost selectaţi, aleatoriu, 1200 de participanţi din rândul cetăţenilor obişnuiti plus, 300 de reprezentanţi ai diverselor instituţii cu o miză în aceste dezbateri. Deşi reprezentau un total de doar 0.5% din populaţia Islandei, metoda aleatorie micşorează probabilitatea ca doar cei deja mobilizaţi politic să fie incluşi. Scopul acestui Forum Naţional 2009 a fost să (re)găsească valorile comune şi principiile care să stea la baza reconstruirii societăţii islandeze şi nu să scrie o constituţie.

Metoda folosită a fost consensuală şi deliberativă. Rezultatele au fost prezentate sub forma celebrelor mindmaps  Iar în urma dezbaterilor avute în cele 9 grupuri (fiecare grup dedicat unei teme specifice, de exemplu: educaţie, familie, mediu inconjurător etc) formate din totalul de 1500 de participanţi, au reieşit 4 valori de bază pe care cetăţenii şi le-au dorit pentru ţara lor:

• Integritate (onestitate)

• Egalitate în drepturi

• Respect

• Justeţe (echitate)

Un an mai târziu, parlamentul desemnează un Comitet Constituţional cu 7 membri care să supervizeze formarea unui nou Forum Naţional 2010 (6 noiembrie 2010), a cărui scop a fost, de data aceasta, să elaboreze principiile şi valorile care reflectă preferinţele islandezilor şi care vor sta la baza noii constituţii. La Forumul Naţional 2010 au participat 950 de cetăţeni din nou aleşi aleatoriu, din baza de date naţională a Evidenţei Populaţiei. Ei au fost împărţiţi în grupuri de câte 8 însoţiţi de un moderator, li s-au prezentat informaţiile de bază legate de opţiuni, principii şi implicaţii ale diverselor subiecte de discuţie,  iar deliberările participanţilor au fost sumarizate şi introduse într-un document de 700 de pagini alcătuit de Comitetul Constituţional şi care a servit ca bază pentru Adunarea Constituţională din acelaşi an.

Textul complet aici

www.openpolitics.ro