In 2014 fundatia MRC lucreaza la un studiu bazat pe chestionarele administrate la cele doua dezbateri din proiect. Prezentam aici cateva rezultate preliminare, intreg raportul va putea fi studiat pe site-ul www.openpolitics.ro in urmatoarea perioada.

Raport (formula preliminara)

„România Publică” este un proiect realizat de Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică, Median Research Centre și Global Romanian Society of Young Professionals, cu sprijinul Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank si administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

România publică a însemnat până în prezent două dezbateri cetățenești offline și două online, pe teme de interes public: exploatarea gazelor de șist în România, respectiv revocarea mandatelor parlamentare prin referendum. Evenimentele offline au reunit cetățeni obișnuiți, experți și oameni politici, care au discutat într-un cadru controlat aceste subiecte. Principalul obiectiv a fost de a crea un context propice în care cetățenii să fie expuși la argumentele pentru și contra inițiativelor  puse în discuție și să delibereze pe marginea acestor subiecte. Un obiectiv secundar a fost explorarea efectelor unui astfel de proces deliberativ, iar acest raport analizează datele rezultate din chestionarele aplicate participanților pentru a clarifica ce fel de impact are un astfel de eveniment asupra cetățenilor.

În România există organizații care implică cetățenii în deliberarea și rezolvarea problemelor cu miză locală[1] sau chiar națională[2]. Societatea civilă a organizat, de asemenea, dezbateri pe aspecte punctuale de politică publică, inclusiv cu privire la potențialul exploatării gazelor de șist[3]. Cu toate acestea, se resimte în continuare nevoia dialogului atât între cetățeni, cât și între aceștia și experți și actori politici, date fiind gradul scăzut de participare a oamenilor obișnuiți în procesul democratic și neîncrederea în instituțiile statului.

Metodele folosite de România Publică pentru recrutarea participanților au maximizat, în limita resurselor disponibile, participarea unor cetățeni care în mod normal nu ar participa  la astfel de evenimente. În cadrul  evenimentelor, aceștia au fost expuși la un set de informații cât mai obiective și la argumente pro și contra echilibrate, și de asemenea să facilităm discuții în cadrul cărora să își exprime opiniile și să interacționeze nu numai cu invitații, ci și între ei.

Nu în ultimul rând, un element inovativ pentru România a fost colectarea de informații despre participanți și chestionarea acestora despre aspecte generale precum și despre subiecte legate strict de tema dezbaterii, atât înainte cât și după eveniment.

Selectarea participanților

Pentru a ne asigura că publicul este cât mai reprezentativ pentru populația Bucureștiului, am utilizat serviciile unui call center pentru recrutare, ținând cont în selectarea participanților de factori precum vârsta și nivelul de educație declarat. În plus, participanții au fost recompensați pentru prezență cu vouchere. Scopul a fost obținerea unui eșantion care să ofere o imagine cât mai fidelă a opiniilor populației reale și a impactului pe care îl poate avea un astfel de eveniment, minimizând pe cât posibil dezavanatajele științifice ale utilizării unui eșantion mic și riscul ca cei care participă să fie oamenii care ar fi în mod normal interesați de un astfel de demers[4]. Dintre participanții la primul eveniment, 82 au fost recrutați prin call center și 4 s-au înscris pe site-ul România Publică. Dintre participanții la a doua dezbatere, 63 au fost recrutați iar încă 18 s-au înscris prin alte metode.

Deși din punct de vedere științific, generalizările bazate pe un eșantion atât de mic sunt problematice, vom încerca să tragem câteva concluzii preliminare. În ansamblu, participanții au avut aprecieri pozitive despre eveniment și s-au declarat dispuși să mai dezbată aceleași teme – sau să discute politică în general – cu persoane care au păreri diferite. Aceștia au declarat că s-au simțit comfortabil să pună întrebări și că au găsit discuțiile politicoase și informative. În urma dezbaterilor, participanții s-au considerat mai informați și au considerat problema discutată mai importantă decât inițial. Analiza evoluției opiniilor între începutul și finalul evenimentului nu a dat rezultate concludente, dar aparent o parte din publicul de la dezbaterea despre gazele de șist a devenit mai puțin neutră – migrând către pro sau contra – și o parte din participanții la dezbaterea despre recall a adoptat poziții mai puțin vehemente la finalul discuțiilor. Cetățenii sunt deschiși la dialog, dar nu consideră că pot influența cu adevărat decidenții, ceea ce face consultările între decidenți și alegătorii cu atât mai necesare. Sunt necesare, totodată, mai multe cercetări empirice în România, care să abordeze comportamentul cetățenilor în procesul de deliberare și impactul pe care îl are acesta asupra lor.

[...]

Observații generale

  1. Eșantioanele din cadrul celor două evenimente s-au apropiat de țintele stabilite cu privire la vârstă și nivelul de educație; nu am setat ținte și nici nu am colectat informații despre venitul participanților, deși am înregistrat date despre activitatea profesională a acestora. În cadrul ambelor grupuri, grupa de vârstă 35-54 a fost sub-reprezentată față de target (22,1%, respectiv 19,8%, comparat cu ținta de 36%). În mod similar, persoanele care au finalizat doar ciclul primar sau gimnazial au fost sub-reprezentate (8,1%, respectiv 1,23%, comparat cu ținta de 23%).
  2. Participanții sunt în ansamblu nesatisfăcuți de nivelul propriu de trai. Aprecierile cu privire la viața lor în general sunt ceva mai pozitive. Astfel, la primul eveniment, 67,5% din respondenți și-au evaluat nivelul de trai cu un scor de 5 sau mai puțin (pe o scală de la 0 la 10). La al doilea, 43% au răspuns în același fel. Nivelul de mulțumire cu privire la viață a fost evaluat cu 5 sau mai puțin de 51% din participanții la prima dezbatere și de 27% din respondenții de la al doilea eveniment.
  3. Participanții au un grad scăzut de încredere în oameni. Pe o scală de la 0 la 10, unde 0 însemna „e maibine să fii atent în relațiile cu oamenii” și 10 că „se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni”, scoruri mai mici de 3 s-au observat la 45%, respectiv 42% dintre respondenți.
  4. Cetățenii sunt foarte nemulțumiți de viața politică din România. 63% din participanții la prima dezbatere au acordat un scor de 3 sau mai puțin acestui aspect, iar din al doilea grup, 60% au răspuns cu 2 sau mai puțin. Cei care și-au evaluat negativ propriul nivel de trai tindeau să aprecieze mai negativ și viața politică. Aproximativ jumătate din participanții la dezbateri s-au declarat „apropiați” de un anumit partid.
  5. Oamenii sunt sceptici cu privire la propriul impact asupra autorităților. Participanții au răspuns la un set de întrebări despre cât consideră că pot influența autoritățile. Ulterior, am calculat un scor al „eficacității politice” percepute de cetățeni, bazat pe răspunsurile la aceste întrebări — care au abordat toate nivelurile (autorități sector, capitală, parlament, președinte, guvern). Jumătate din participanții la prima dezbatere și 43% din cei de la al doilea eveniment au avut un scor al eficacității politice de 30% sau mai puțin.
  6. Majoritatea(73,6%, respectiv 64,2%) nu a fost la niciun protest în ultimul an și nici nu are vreun membru din familie care să fi facut acest lucru.  Din ambele grupuri însumate, doar 28 persoane au luat parte la o manifestație.
  7. Interesul față de politică exprimat a fost ceva mai ridicat decât indică sondajele cu eșantion reprezentativ, în special în cadrul celei de-a doua dezbateri: 47%, respectiv 62% s-au declarat destul de interesați (răspuns 6-10).
  8. Participanții urmăresc știrile de câteva ori pe săptămână. 30%, respectiv 37% au declarat că sunt la curent cu actualitățile în fiecare zi. 36%, respectiv 29% le urmăresc de trei ori pe săptămână sau mai rar. Televiziunea este principala sursă de informații pentru aproape 70% dintre respondenți.

 

Atitudini față de temele dezbaterilor

Majoritatea participanților au fost mai degrabă contra exploatării gazelor de șist și relativ ferm pentru un mecanism de revocare a mandatelor parlamentare prin referendum. Foarte puține persoane s-au declarat indecise cu privire la temele dezbaterilor. Dacă opiniile inițiale s-au distribuit relativ egal pe scala de la 0 la 10 în cazul exploatării gazelor de șist – cu o tendință contra – când vine vorba de revocarea mandatelor, participanții s-au exprimat mult mai ferm în favoarea unui astfel de mecanism.

Nu s-a observat nicio corelație semnificativă între afilierea politică și pozițiile față de moțiunile supuse la dezbatere, ceea ce sugerează că nu există o legătură directă între afinitățile politice ale cetățenilor și opinia lor față de cele două subiecte.

Cei care au atins un nivel mai ridicat de educație au tins să aibă o opinie mai negativă despre gazele de șist (corelație slabă dar semnificativă din punct de vedere statistic). Participanții cu un interes mai pronunțat față de politică tindeau să aibă o părere mai bună despre exploatare (corelație slabă dar semnificativă). Totodată, cei cu un nivel de satisfacție mai ridicat față de viața politică (la rândul lui asociat cu aprecierea propriului nivel de trai) au tins să fie mai receptivi la ideea exploatării gazelor de șist.

Peste jumătate dintre participanți consideră că toți românii ar trebui să aibă un cuvânt de spus asupra exploatării gazelor de șist.

Participanții au avut un grad relativ ridicat de informare cu privire la posibilele avantaje economice și potențialele riscuri ecologice ale exploatării gazelor de șist, dar nu au avut informații foarte bune înainte de dezbatere despre cadrul legal din România. Cei care au fost mai informați despre gazele de șist înaintea dezbaterii au manifestat o reticență  mai mare față de exploatare.

Cei care au evaluat mai pozitiv propriul nivel de trai au avut tendința de a fi în favoarea revocării mandatelor parlamentare prin referendum. Nivelul de educație sau interesul față de politică nu s-au corelat semnificativ cu opinia despre moțiune.

Scorurile la întrebări cu răspuns adevărat/fals, pe subiecte ce țin de „cultura generală politică” au fost relativ scăzute, cu multe răspunsuri lipsă. Majoritatea (60,5%) a știut că Senatul este mai mic decât Camera Deputaților, dar numai 27% din respondenți au știut câți membri are UE și 48% au răspuns greșit la întrebarea „ce partide fac parte din Uniunea Social Liberală?”

Participanții nu au dispus de informații despre revocarea mandatelor parlamentare înainte de dezbatere, ei necunoscând în general dacă procedura este posibilă în SUA sau în majoritatea statelor UE. Totuși, majoritatea au anticipat corect că aceasta ar putea duce la o permanentizare a campaniei electorale (58,2%). În rândul participanților, un punctaj mai bun la setul de întrebări factuale despre revocarea mandatelor înainte de dezbatere s-a asociat cu o reticență mai mare față de procedură. Nu s-a observat, însă, nicio corelație semnificativă între nivelul de informare despre politică în general și opinia despre revocarea mandatelor.

Majoritatea participanților (57%) la a doua dezbatere au considerat că parlamentarii ar trebui să reprezinte în primul rând pe toți cetățenii, nu doar pe cei din circumscripție.

Publicul s-a împărțit în mod egal când s-a pus problema revocării mandatelor în cazul schimbării partidului. Jumătate au considerat că se justifică un referendum în acest caz, jumătate că nu.

 

Impactul măsurabil al deliberărilor

Dezbaterea despre gazele de șist

  1. Un efect aparent al discuțiilor este scăderea numărului de persoane care s-au declarat „neutre” cu privire la moțiune. Numărul persoanelor care s-au poziționat la mijloc – distanță egală între pro și contra, scor 5 pe chestionar – a scăzut (de la 22,6% la 14,1%) și a crescut numărul celor „absolut pentru” și „complet împotrivă”. În vreme ce 32% nu și-au schimbat deloc răspunsul între chestionarele pre- și post-eveniment, 35% au dat răspunsuri mai negative post-eveniment. Trebuie menționat totuși că media tuturor scorurilor, înainte și după dezbatere, nu s-a schimbat în mod semnificativ din punct de vedere statistic.
  2. Importanța problemei a crescut în ochii participanților ca urmare a dezbaterii: 42% au apreciat subiectul ca fiind mai important la final decât îl consideraseră la început. Scorul mediu privind importanța a crescut și el semnificativ din punct de vedere statistic, de la 6,7 la 7,19.
  3. Percepția nivelului propriu de informare asupra temei s-a ameliorat între începutul și finalul evenimentului. Proporția celor care s-au considerat destul de informați (6-10) a crescut de la 43% la 68,8%, iar punctajul mediu a crescut în mod semnificativ din punct de vedere statistic, de la 5,24 la 6,83.
  4. Nivelul real de informare cu privire la gazele de șist s-a schimbat modest. Doar rata răspunsurilor corecte la întrebările privind legislația din România și pericolul seismelor s-a ridicat în mod semnificativ din punct de vedere statistic după discuții.
  5. Aprecierile legate de desfășurarea evenimentului au fost în ansamblu pozitive: 91,8% au găsit dezbaterea informativă, iar 78,3% au considerat-o echilibrată.
  6. Respondenții s-au arătat dispuși să mai discute problema cu persoane care au o părere diferită de a lor (71,7%) sau deschiși la discuții pe teme politice cu oameni care au alte opinii (66%). Evaluarea bună a dezbaterii din punctul de vedere al informațiilor câștigate s-a asociat pozitiv cu o disponiblitate de a mai discuta problema cu alții.
  7. Nu a existat o corelație între aprecierile cu privire la desfășurarea dezbaterii și opinia despre problema gazelor de șist sau despre importanța temei.

Dezbaterea despre revocarea mandatelor parlamentare

  1. Opiniile cu privire la recall au devenit, aparent, mai puțin vehemente în urma discuțiilor. Deși jumătate dintre participanți nu și-au schimbat deloc răspunsul între primul și al doilea chestionar, iar majoritatea a tins în continuare către aprobarea procedurii, 33,8% au dat răspunsuri ceva mai sceptice la final decât inițial. Numai 52% s-au declarat „absolut pentru”, față de 63% la început.
  2. Percepția cu privire la importanța subiectului, însă, nu pare să se fi schimbat. Media scorurilor a scăzut puțin (de la 8,58 la 8,18), însă nesemnificativ din punct de vedere statistic. Și înainte, și după, așadar, participanții au considerat că tema este importantă.
  3. Post-eveniment, majoritatea s-a considerat mai informată cu privire la subiect. Scorul pe care și l-au acordat participanții a crescut semnificativ, de la o medie de 4,27 la 7,38.
  4. Dezbaterea pare să fi avut un impact pozitiv modest asupra nivelului real de informare, conform acurateței răspunsurilor la același set de întrebări înainte și după dezbatere. S-a observat un număr mai mare de răspunsuri corecte la toate întrebările, cu excepția celei despre posibilitatea revocării membrilor Congresului SUA. Diferența a fost semnificativă din punct de vedere statistic doar la a cincea întrebare, legată de constituționalitatea recall. Rata „ameliorării” răspunsurilor între primul și al doilea chestionar s-a asociat pozitiv cu un nivel de educație mai ridicat.
  5. Aprecierile cu privire la desfășurarea evenimentului au fost pozitive: 91,2% au găsit dezbaterea „informativă” iar 71,2% au considerat-o destul de echilibrată.
  6. Participanții au arătat o mare disponibilitate de a dialoga cu cei care au păreri diferite despre recall (doar 5% s-au declarat mai degrabă reticenți). 77,3% ar mai discuta cu persoane cu păreri politice diferite. Deschiderea către dialog pe tema mandatelor s-a asociat cu o opinie mai bună despre cât de informativă și echilibrată a fost dezbaterea. La fel ca în cazul primului eveniment, însă, evaluarea privind desfășurarea dezbaterii nu s-a corelat semnificativ cu schimbarea poziției față de moțiune sau schimbarea opiniei cu privire la importanța acesteia.

Raportul complet va fi publicat pe www.openpolitics.ro

 

 

 



[1] „Caravana Bunei Guvernări” și alte activități ale Asociației Naționale a Birourilor de Consultare a Cetățenilor (ANBCC): http://www.robcc.ro/ro/Caravana_Bunei_Guvernari_in_30_de_comunitati_din_Romania-312; programul de organizare comunitară al Centrului de Resurse pentru Participare Publică (CeRe): http://www.ce-re.ro/organizare_comunitara.

[2] Spre exemplu, dezbaterile pe tema reformei pensiilor organizate în cadrul unui proiect al CeRe și al Centrului Români pentru Politici Europene: http://www.ce-re.ro/reforma-pensiilor

[3] Spre exemplu, discuția organizată pe 29 august de către organizațiile Miliția Spirituală, CeRe, ARDOR și Grupul pentru Patrimoniu și Acțiune Civică: http://www.militiaspirituala.ro/detalii.html?tx_ttnews[tt_news]=367&cHash=d825d6e2e29ed7f611f633febf6a19ca; sau  de dezbaterea despre gazele de șist organizată de Alma-Ro în decembrie 2012: http://www.alma-ro.ngo.ro/index.stm?apc=go-r0x1–&x=40380,

Dezbaterea din proiectul Miliția Spirituală cu ARDOR (Dianei) și dezbaterea organizată de ALMA-Ro

[4]Tineri, persoane cu un grad foarte ridicat de interes și implicare politică.