Am invitat la consultări pe care doresc să contribuie cu idei și resurse la continuarea inițiativei România Publică.

Prima consultare a avut loc în 10 ianuarie, urmatoarele au avut loc în grupuri de lucru în 16 si 24 ianuarie.

În 10 ianuarie reprezentanți ai unor publicații și asociații non guvernamentale, precum și cetățeni interesați au evaluat alături de organizatori, la Clubul Taranului Roman, atât necesitatea și eficiența unor dezbateri ca cele propuse în faza pilot a acestui proiect, cat și șansele lui și nevoia de a fi continuat.

A. După o trecere în revistă a specificului dezbaterilor propuse de RP, cât și a felului în care ele s-au desfășurat, colegii de la Median Research Centre au prezentat câteva rezultate preliminare ale cercetărilor care au stat în spatele acestui demers si implicatiile lor pentru scopurile ințiativei Romania Publică.

1. Selecția participanților a urmărit un grad mare de reprezentativitate a cetațenilor din București, în toată diversitatea lor. Astfel, am încercat să identificăm nu doar reacțiile și opiniile celor foarte interesați de subiectele dezbătute și care dețin deja informații despre aceste subiecte, ci și a celor care nu interacționează în mod curent cu aceste subiecte.

Majoritatea celor prezenți nu mai participaseră niciodată la evenimente publice, iar canalele lor de informare sunt televiziunile și informațiile găsite pe internet. La nivel de percepție asupra deciziilor publice, cei prezenți consideră că nu sunt ascultați, că opiniile lor nu contează și că exprimarea acestor opinii nu poate produce schimbare la nivel de decizii publice.

2. Dezbaterile au adus informații echilibrate și argumentate, oferind celor prezenți posibilitatea de a discuta liber despre subiectele dezbătute. Participanții au apreciat acuratețea si echilibrul informațiilor primate. Deși au fost informați și că aceste dezbateri nu vor avea o finalitate clară de recomandări la nivel politic, au apreciat și au valorizat posibilitatea de exprimare liberă, ca și climatul de respect reciproc în care s-au desfășurat dezbaterile..

3. Rezultatele arată că cei care au participat la dezbateri s-au simțit într-o oarecare măsură mai abilitați să dezbată subiecte politice complexe. Se poate chiar spune ca s-a creat un oarecare sentiment de empowerment. Aceștia dețin mai multe informații factuale corecte despre subiectele discutate și se simt mai informați. Este de remarcat faptul că după dezbateri, participanții consideră într-o mai mică măsură că nu pot face nimic pentru a produce schimbare și că opiniile lor nu contează. În plus, cei prezenți se declară mai interesați de subiectele dezbătute decât înainte de dezbateri.

Deși efectele dezbaterilor nu sunt mari, rezultatele sunt relevante din perspectiva că cetățenii obișnuiți, din medii diverse, pot să înțeleagă, să discute și să evalueze subiecte politice complexe, în ciuda timpului limitat dedicat intervențiilor și a cantității mari de informații oferite. Probabil tocmai modul inovativ de implicare a cetățenilor și de furnizare de informații a generat acest tip efect. Deși pe termen lung, în absența unor stimuli informaționali similari, efectele nu pot fi garantate, putem anticipa faptul că o mai mare vizibilitate a argumentării informate poate influența percepția cetățenilor despre rolul lor în influențarea deciziilor publice.

B. Din discuțiile avute în a doua parte selectam cateva idei.

  • Există o nevoie de continuare a proiectului, cu aceleași reguli stricte și standarde într-un efort de a “recupera spațiul public” în sensul de resetare a ideii de dezbatere publică, relevantă, informată.  Acesta se poate concentra pe două direcții: una de educare a publicului și o a doua de influențare a felului în care se iau decizii politice.
  • Pentru a putea fi mai eficiente (în nota de educare a publicului, resetare a încrederii în astfel de demersuri și a importanței lor, precum și a creării acelui sentiment de empowerment) acestea ar putea fie să se extindă în țară, fie să se caute promovarea și preluarea lor în cadrul unei televiziuni, fie ambele. Dacă s-ar putea extinde și în alte comunități/localități/orașe (lucru dezirabil în perspectiva celor prezenți), atunci trebuie găsiți parteneri care să poate respecta și promova regulile și standardele formatului RP;
  • Fie și în absența unei astfel de extinderi, s-a iterat importanța creării unei coaliții din partea societății civile prin intermediul căreia un astfel de proiect să poată fi susținut/organizat/promovat prin punerea expertizei în comun, desemnarea subiectelor, crearea unei punți de comunicare între politic si cetateni.
  • S-a adus în discuție lipsa de încredere atât dintre reprezentanții politici și cei ai societății civile, cât și între cei din urmă și cetățeni (ONG-urile nu ar fi actori legitimi de dialog în opinia multor politicieni, s-a concluzionat ca au și acestea nevoie de proceduri de transparentizare). Una dintre propuneri a fost de a organiza dezbateri de tipul RP numai între cetățeni și reprezentanții celor din mediul non guvernamental. Altă propunere a fost de găsire a unor modalități de cooperare cu cei din mediul politic și partide care sunt, în fond, actori raționali care își investesc energiile doar în acele proiecte care le pot aduce voturi.
  • Atât politicienii cât și cetățenii trebuie obișnuiți cu ideea de dezbatere mai riguroasă, pentru cei dintâi fiind nevoie de crearea unui spațiu la care ei să apeleze și să vină în siguranță. Dihotomia “noi” versus “ei” nu ar trebui să mai creeze bariere de comunicare/relationare.
  • În cazul în care o astfel de coaliție s-ar face, e necesar să se estimeze ce resurse exista și câte se pot face în mod real. Fără o metodă eficientă de a-i aduce pe politicieni la dezbateri și de a forța asumări de poziții asupra subiectelor dezbătute, va fi dificil ca în acest an electoral de identificat politicieni dispuși să vină astfel în fața cetățenilor.

La cinci dintre întrebările cu care RP a venit catre participanti, cei prezenți (25 de respondenti) au răspuns astfel:

Vă rugăm să evaluați pe o scară de 1 la 5 (1 foarte puțin probabil, 5, foarte probabil) șansele ca următoarele demersuri să se

poată realiza în anul 2014.

 

a)      Cum evaluați posibilitatea să se formeze o coaliție de organizații non-guvernamentale care să susțină demersul România Publică cu scopul întăririi importanței dezbaterii publice și a solicitării de asumări din partea partidelor politice?

1               2              3             4           5

 

Scor obtinut: 3,78

b)      Cum evaluați posibilitatea ca o coaliție România Publică să construiască o procedură de obținere a unor subiecte de interes public asupra cărora să solicite asumări din partea partidelor politice?

1               2              3             4           5

 

Scor obtinut: 3,78

c)      Cum evaluați posibilitatea ca o coaliție România Publică să pună în comun resurse (umane, financiare, de fundraising, know how) pentru a organiza în 2014 o serie de dezbateri pe subiectele identificate?

1               2              3             4           5

Scor obtinut: 3,82

d)     Cum evaluați posibilitatea ca o coaliție România Publică să organizeze dezbateri publice pe subiecte obținute în urma unor consultări directe cu partidele politice?

1                2              3             4           5

 

Scor obtinut: 4.04

e)      Cum evaluați posibilitatea ca o coaliție România Publică să poată sancționa (într-o campanie vizibilă cel puțin în mediul online) partidele politice care nu răspund apelului?

1                2              3             4           5

 

Scor obtinut: 3,65