Sortează
  • Toate
  • Articole
  • Știri
  • Uncategorized
  • Două fundații germane și două asociații românești invită liderii principalelor partide la dezbatere

    de editor la Friday, November 18 th, 2016 · no Comments · in
    Inline image

    30.11.2016 Comunicat de presă, Fundația Friedrich Ebert, Fundația Friedrich Naumann, România Publică, Inițiativa România

    Încă o dezbatere ratată

    Alina Gorghiu, Calin Popescu Tariceanu și Liviu Dragnea nu participă la dezbaterea publică propusă la începutul lunii noiembrie de Friedrich-Ebert-Stiftung Romania (fundația social-democraților germani), Friedrich Naumann Foundation Southeast Europe (fundația liberalilor germani), platforma de dezbateri România Publică și mișcarea civică Inițiativa România. Dezbaterea era programată în ultima săptămână de campanie.

    Au fost invitați la dezbatere președinții partidelor care depășesc pragul electoral în intenția de vot, conform sondajelor disponibile în acel moment (PSD, PNL, USR, ALDE, PMP și UDMR). Dintre aceștia, au confirmat participarea doar Kelemen Hunor, Nicușor Dan și Traian Băsescu.

    În aceste condiții, organizatorii anunță anularea dezbaterii și își exprimă regretul că partidele sunt atât de puțin interesate să dialogheze cu cetățenii în alte formate decât cele din studiourile televiziunilor. O condiție preliminară agreată între organizatori a fost confirmarea participării unei majorități a celor invitați, care să acopere cât mai mult din spectrul politic.

    Este încă un examen al dezbaterii democratice pe care partide importante din România nu îl trec. Inițiatorii își păstrează convingerea că dezbaterile publice permanente, atât în campanii electorale, cât și în afara acestora, sunt instrumente esențiale pe care societatea le are la îndemână pentru a deveni mai coezivă și mai participativă.

     

    18.11.2016 Comunicat de presă, Friedrich Ebert Stiftung, Friedrich Naumann Stiftung, România Publică, Inițiativa România

    Friedrich Ebert Stiftung (fundația social-democraților germani), Friedrich Naumann Stiftung (fundația liberalilor germani), platforma de dezbateri România Publică și mișcarea civică Inițiativa România au lansat o invitație președinților principalelor partide care candidează la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 să participe la o dezbatere electorală cu public în ultima săptămână de campanie.
    Au fost invitați la dezbatere președinții partidelor care depășesc pragul electoral în intenția de vot, conform sondajelor disponibile (Partidul Social DemocratPartidul Național LiberalUniunea Salvați RomâniaAlianța Liberalilor și DemocrațilorPartidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România). Până la acest moment, echipele de campanie ale Partidului Mișcarea Populară și Uniunii Salvați România au confirmat participarea la dezbatere a domnilor Traian Băsescu, respectiv Nicușor Dan. În acest moment discutăm sau așteptăm răspunsuri și de la celelalte partide.
    Invităm și pe această cale președinții acestor partide să accepte, în interes public, participarea la această dezbatere atât de necesară. Alegerile parlamentare sunt importante pentru că acum ne vom decide reprezentanții și, implicit, legile și formula guvernamentală care vor influența viața și bunăstarea fiecăruia dintre noi. O dezbatere în această perioadă va permite publicului să cunoască mai bine intențiile partidelor pentru următoarea legislatură, cât și argumentele în susținerea soluțiilor pe care le propun. În aceeași măsură, dezbaterea reprezintă o oportunitate pentru partide de a-și susține mesajul în fața românilor și de a le cere votul.
     
  • Rezultate chestionar Romania publica

    de editor la Monday, June 13 th, 2016 · no Comments · in

    In perioada 3-11 aprilie 2016 Romania Publica a administrat un chestionar online, pe un esantion de “convenienta” (a putut raspunde oricine a avut linkul catre chestionar). Rezultatele au astfel doar rol informativ pentru echipa.

    Rezultatele sunt disponibile aici

    Au rasuns 228 de persoane, cu distributia de varsta/localitate de domiciliu/studii descrisa in partea finala a documentului.

    Va reamintim ca subiectele propuse in chestionar au fost urmatoarele:

    M1: Referendumurile inițiate de către cetățeni ar trebui să fie mai ușor de declanșat

    Modificările aduse la legea partidelor au dat un semnal pozitiv referitor la creșterea accesului cetățenilor la viața politică. Subiectul referendumului ca modalitate de participare la decizie a reapărut în discuția publică odată cu inițiativele de demitere ale primarilor din cateva localități sau cu intenția de modificare a Constituției. Legea prevede mai multe modalități de declanșare, în funcție de tipul referendumului (local, național) sau de caracterul acestuia. In 2013 pragul de validare pentru participare a fost micșorat de la 50% la 30% pentru cele de tip național, iar numărul de semnături necesare pentru inițierea de către cetățeni a unui referendum local este fixat la 25%. Numarul mare de semnaturi necesare si anumite prevederi legislative îngradesc însa accesul la această pârghie conferita de lege, un singur referendum local reușindu-se a fi organizat (făra a putea fi încă validat), dupa ce a trecut de o contestare în instanță. Oponenții utilizării acestor mecanisme aduc în discuție riscurile derapajelor sau manipulărilor, iar apărătorii pun în evidență faptul ca legea descurajează si acum extremismul sau încălcări ale drepturilor fundamentale. Care sunt impedimentele în calea unor procese de declanșare mai accesibile cetățenilor? Ne dau indicii actualele procese în derulare despre ce schimbări ar trebui făcute?

    M2 Decongestionarea traficului din București nu poate fi obținută fără a reduce facilitățile pentru posesorii de autoturisme.

    Capitala României este în acest moment cel mai congestionat oraș al Europei și cel mai poluat cu pulberi de suspensie, acestea fiind cele maivizibile disfuncționalități. Realizate atât în București cât și în țară, planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD) sunt în faza finală de dezbatere publică, însă există semnale că autoritățile nu își îndeplinesc îndatoririle de consultare a publicului. Dacă cetățenii nu înțeleg soluțiile propuse de experți, soluțiile riscă să fie compromise, fie prin blocarea lor de către Comisia Europeană (din cauza nerespectării principiul abordării participative), fie prin imposibilitatea de a fi puse în aplicare, fiind considerate abuzive. Organizațiile non-guvernamentale implicate atenționează asupra felului în care decizii majore prevăzute în aceste planuri pot fi considerate contra-intuitive și prin urmare greu de acceptat de către participanții la trafic , unele din ele (cum ar fi un număr mai mic de benzi sau de parcări puse la dispoziția autoturismelor ) ducând la reducerea numărului de călătorii cu mașina personală. Măsurile, spun specialiștii, ar permite tuturor participanților la trafic să efectueze călătorii mai rapide și mai ieftine. Este acesta un preț corect pentru a reda Bucureștiul locuitorilor săi?

    M3. Întărirea controlului civil asupra serviciilor de informații va îmbunătăți atât drepturile cetățenilor cât și activitatea acestor institutii.

    În ultimii ani, sondajele arată că încrederea publicului larg în serviciile de informații se situează la nivel comparabil cu al celorlalte servicii publice de profil militar, fiind asociate cu nevoia de securitate într-o lume din ce în ce mai nesigură, cu anti-coruptia, dar și cu o anumită nostalgie față de trecut a unei părți a populației. Alături de această percepție, apar o mulțime de întrebări în spațiul public legate de felul în care aceste servicii îșiutilizează resursele pentru a își întări puterea. În toată lumea democratică, controlul civil de tip parlamentar al acestor instituții este unul din cele mai importante indicii ale calității acestor servicii, datorită nevoii accentuate de checks and balances într-un domeniu în care se poate aluneca ușor în mistica instituțiilor providențiale. Recent, directorul SRI menționa că instituția pe care o conduce mai are de lucrat în domeniul transparenței, în timp ce șeful Comisiei de control din Parlament evită să participe la o dezbatere în care trebuia să prezinte raportul asupra activității principale a comisiei. Ne întrebam așadar dacă nu cumva serviciile însele ar trebui să fie primele interesate de acest tip de control, în condițiile în care respectarea acelorași reguli de evaluare și monitorizare te face parte a unei societăți democratice, și nu te ține în afara acesteia.

    M4. Remunerarea funcționarilor publici în funcție de performanță nu poate functiona fara externalizarea procesului de evaluare

    Percepția publică este ca în acest moment corpul funcționarilor publici este mai degrabă ineficient, excesiv dimensionat și cu un nivel de performanță scăzut. Guvernul actual a anunțat că intenționează să aducă în dezbatere publică noua lege a salarizării, în care remunerațiile funcționarilor publici să nu mai fie expuse inechităților, adică pentru munca egală să fie remunerații egale, de asemenea și un sistem de sporuri bazate pe performanță. Cum sistemul de salarizare este strâns legat de evaluare, se pune întrebarea în ce formulă va funcționa în mod real? În acest moment, evaluarea angajaților în tot sistemul bugetar este susceptibilă de a fi realizată mai degrabă formal, în urma unor procese interne la finalul cărora majoritatea angajaților primesc calificativul foarte bine. Se pot pune în funcțiune sisteme noi de evaluare interne care să micșoreze clientelismul și subiectivitatea? Sau o variantă ar fi externalizarea evaluării, prin contractarea unor servicii specializate? Se poate obține astfel un grad mai mare de independență și obiectivitate sau, dimpotrivă, acest sistem externalizat nu ar reuși să confirme investiția făcută?

    M5. Reglementarea mai strictă a relației între profesori și elevi va îmbunătăți calitatea educației

    La începutul acestui an, reprezentanții Consiliului Elevilor au adus pe masa Ministerului Educației și Cercetării o serie de propuneri pentru noul statut al elevului. Unele dintre acestea sunt clarificări ale unor norme deja existente, altele militează pentru introducerea de reglementări maiprecise în relația între profesori și elevi. Motivația principală este că, fiind beneficiari ai procesului educațional, elevii sunt îndreptățiți să aibă un cuvânt de spus asupra liniei care se trage în această relație, în fond asupra felului în care arata oferta educaționala a statului. Printre măsurile propuse sunt posibilitatea de a completa formulare de feedback despre profesori, de a contesta note sau de a solicita teste anunțate cu un număr de zile înainte. Dincolo de aceste exemple și de reacția de multe ori încordată venită din partea sindicatelor și a unor profesori, întrebarea este dacă o mai mare detaliere a regulilor poate îmbunătăți semnificativ calitatea actului educațional. Este educația o categorie de servicii care o componentă puternică de proceduri de urmat? Sunt profesorii și elevii într-o relație de parteneriat mai eficace dacă regulile dintre cele două grupuri sunt mai bine definite, sau mai degrabă nu?

     

     

     

     

     

  • Despre referendumuri, cu Constitutia in mana (rezumat dezbatere)

    de editor la Monday, May 09 th, 2016 · no Comments · in
    Referendumurile initiate de cetateni ar trebui sa fie mai usor de declansat?
    Dezbatere publica – 20 aprilie 2016 – Facultatea de Stiinte Politice.
    Modereaza Elena Calistru (Funky Citizens)
    Invitati: Mircea Kivu (Grupul pentru democratie participativa Plenum), Codru Vrabie (Politica fara Bariere), Laurentiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti), Andrei Tiut (Civitaspolitics.org), Ioan Solea (Coalitia pentru Familie) si George Epurescu (Asociatia “Romania fara Ei”)
    Rezumatul complet este disponibil la linkurile mentionate in text (prima parte, a doua parte, a treia parte)
    “Dvs ați aruncat întreaga dezbatere în aer”, spune Laurentiu Gheorghe la finalul a doua ore de discuții purtate într-o sală de conferințe a Facultății de Știinte Politice, când un participant întreabă cum anume decid Curtile Constituționale în materie de drepturi fundamentale. Laurențiu predă la Departamentul de Filosofie Practică și Istoria Științei de la Facultatea de Filosofie și a venit la dezbaterea despre referendumuri spunând că subiectul e unul din cele mai ascuțite din teoria politică actuală. De ce un subiect mai degraba tehnic ar fi atat de ascutit? La asta am incercat si noi sa ne raspundem in 20 aprilie, pe seara. Chemasem să deschidă discuția câțiva oameni care sunt implicați în astfel de procese, am invitat-o pe Elena Calistru de la Funky Citizens sa modereze, facusem un afis cu intrebarea “referendumurile initiate de cetateni ar trebui sa fie mai usor de declansat?” iar de cateva zile lansasem invitatia pentru studenti si publicul larg. Chiar daca urma sa transmitem si online, au dorit sa participe, dupa o calatorie de cateva ore bune cu masina si dupa o zi in care plouase torential, si patru oameni de la o asociatie din Chisinau. La ora inceperii, 18, ne suprapuneam cu diverse anunturi electorale. Cum subiectul referendumurilor nu fusese prezent pana acum pe fond in dezbatere publica, primii vorbitori au inceput prin a clasifica tipurile de referendumuri si a reglementarilor care le pun in miscare: referendumuri locale, nationale, cu cvorumuri de mai multe feluri, initiate de cetateni sau de consilii sau de Presedinte, de demitere sau pentru decis chestiuni de interes al comunitatii; consultative sau obligatorii. A ajutat aici prezenta celor de la Coalitia Politica fara Bariere, Mircea Kivu si Codru Vrabie, care si-au expus argumentele si cateva schimbari pentru care militeaza. De pilda, ca cele 25% de semnaturi sa nu fie neaparat de obtinut in fiecare unitate administrativa a localitatii in care se declanseaza referendumul. Sau pentru “acordarea” legii referendumurilor cu recomandarile Comisiei de la Venetia in legatura cu cvorumul de validare.
    Printre avantajele participarii la astfel de discutii, pe langa faptul ca afli ce cred oamenii direct implicati si ce “ii mana in lupta”, iti poti lamuri si chestiuni pe care le credeai accesibile mai degraba expertilor. Cum ar fi, de pilda, argumentatia prin care Comisia de la Venetia avertizeaza ca prin impunerea unui cvorum de validare a exercitiului referendar (altul decat cel de declansare si altul decat cel de validare a rezultatelor), risti, ca legiuitor, ca cetatenii care sunt impotriva motiunii supuse la referendum sa nu se prezinte pentru a boicota atingerea pragului, confundandu-se astfel cu publicul pentru care problema pusa in discutie este de fapt nerelevanta.
    In partea a doua s-a ajuns la exemple concrete. Ioan Solea de la “Coalitia pentru Familie” a expus importanta referendumurilor pentru o societate care nu are exercitiul civismului si implicarii, punand in evidenta dificultatile pe care un grup de initiativa le intampina pentru a administra un proiect de modificare a Constitutiei. De marcat faptul ca despre subiectul pus in discutie (referitor la modificarea in Constitutie a definitiei familiei din articolul 48) s-a vorbit destul de putin si doar la final; in pledoaria sa, reprezentantul Coalitiei considera ca un astfel de subiect n-ar trebui criticat de cei care nu sunt de acord, situatia pusa in discutie reprezentand un drept legitim de manifestare civica a acestui grup de cetateni, doar Curtea Constitutionala avand indreptatirea, la finalul demersului, de a valida sau nu procesul referendar. Aflam ca una din nemultumirile initiatorilor este ca cei din Diaspora nu pot semna, conform legii in vigoare, pentru initiativele de modificare a Constitutiei. Despre referendumurile locale a vorbit George Epurescu de la Asociatia “Romania fara ei”, la curent cu paradoxurile si disfunctiile manifestate la referendumului local de demitere a primarului de la Pungesti, dar si al celui initiat de Consiliul local de la Costinesti, pentru interzicerea gazelor de sist. Aflam ca semnatarii listelor de declansare a referendumului de la Pungesti au fost interogati de o comisie trimisa special de la Bucuresti, dar si ca Biroul electoral de referendum era amenajat chiar in biroul primarului care urma a fi demis, fara ca acesta sa fie suspendat in timpul procesului. Si ca in fond, toate demersurile si interventiile au incercat sa “dilueze” vointa cetatenilor din comuna de a isi demite primarul. La mai bine de doi ani de la evenimentele care au nemultumit cetatenii, referendumul s-a organizat, in martie acest an, procesul ne-fiind incheiat pe deplin nici acum, decizia instantei de invalidare (pe motiv de ne-atingerea cvorumului de 50%) fiind contestata. Ambii invitati, din motive mai degraba diferite, s-au situat pe pozitii sever anti-parlamentare si a tipului de reprezentare pe care institutia Parlamentului o asigura.
    Despre cvorumuri s-a vorbit si in partea finala, ca si despre referendumuri de tip autonomie teritoriala, sau despre cum in Elvetia spre exemplu se ajunge la referendumuri ca ultima solutie, dupa ce sunt incercate toate variantele posibile de negociere si alianta. Discutia s-a dus in final in zona interpretarii suveranitatii poporului, Andrei Tiut de la Civitas Politics insistand ca acest concept e mai degraba un mit politic, in conditiile in care democratiile liberale limiteaza prin diferite filtre si mecanisme accesele de putere ale grupurilor mari de oameni, pentru a asigura protectia grupurilor vulnerabile. Si ca da, Constitutia ar putea sa faca mai clar ceea ce promite si ceea ce ofera explicit in materie de referendumuri. La intrebarea despre cum decid de fapt Curtile Constitutionale atunci cand sunt chemate sa valideze astfel de procese, dincolo de faptul ca lucrurile reglementabile prin referendum sunt mentionate explicit in Constitutie, am fost invitati sa citim felul in care Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii isi argumenteaza deciziile, cu o experienta data de o traditie remarcabila, in spete care starnesc controverse in societate.
    E reconfortant sa vezi oameni vorbind (chiar cu Constitutia in mana) despre felul in care Legea fundamentala si tratatele internationale protejeaza drepturile cetatenilor, chiar atunci (sau mai ales atunci) cand anumite grupuri sunt vulnerabile prin chiar faptul ca sunt reduse numeric. Si despre felul in care oamenii ajung sa cunoasca mecanismele de participare la decizie la care au acces si se hotarasc sa le foloseasca si chiar sa le schimbe, atunci cand considera ca nu sunt echitabile. Faptul ca oameni care au opinii diferite pot sa dezbata intre ei nu “arunca in aer” o discutie, ci ne aminteste ca suntem diferiti, intr-atat incat la un moment dat fiecare dintre noi poate fi situat, in momente diferite, intr-o minoritate sau in majoritate.
    Monica Mocanu
    mai 2016
  • Dezbatere publică în 20 aprilie 2016, despre referendumuri

    de editor la Friday, April 15 th, 2016 · no Comments · in

    Va invităm miercuri 20 aprilie 2016 incepand de la ora 18, la Facultatea de Știinte Politice a Universitătii București pentru a discuta despre felul în care arată institutia referendumului in Romania.

    Vom raspunde impreuna la intrebarea: “Referendumurile initiate de cetateni ar trebui sa fie mai usor de declansat?”

    Vor deschide discutia Mircea Kivu (Plenum), Codru Vrabie (Politica fara Bariere), Laurentiu Gheorghe (Facultatea de filosofie), Andrei Tiut (Civitas politics).
    Dezbaterea va fi moderata de Elena Calistru (Funky Citizens)

    Va puteti inregistra pe pagina de Facebook a evenimentului

    cover7

    Subiectul referendumului ca modalitate de participare la decizie a reapărut în discuția publică odată cu inițiativele de demitere a primarilor din câteva localități sau cu intenția de modificare a Constituției.

    Numărul mare de semnături necesare și anumite prevederi legislative îngrădesc însă accesul la această pârghie conferită de lege, un singur referendum local de demitere a primarului reușindu-se a fi organizat, fara a fi însă validat.

    Oponenții utilizării acestor mecanisme aduc în discuție riscurile derapajelor sau manipulărilor, iar apărătorii pun în evidență faptul ca legea descurajează și acum extremismul și încălcările drepturilor fundamentale.

    Pentru înregistrări vă invităm sa transmiteți un email cu numele dvs la romaniapublica@gmail.com pana în 20 aprilie la pranz. Pentru detalii tel 0740042224

    Echipa România Publică este susținută în acest demers de Grupul pentru democrație participativă Plenum.

  • Chestionar la Romania Publica, deschis pana in 10 aprilie

    de editor la Monday, April 04 th, 2016 · no Comments · in

    Suntem un grup de oameni și asociații care ne dorim o dezbatere publică mai consistentă în România.

    Chestionarul care poate fi gasit la acest link cuprinde 5 teme generate în urma unui apel public realizat în luna martie. Fiecare dintre ele are o descriere succintă a contextului. Opțiunile dvs asupra lor sunt importante pentru noi, chiar dacă rezultatele obținute online nu au în general caracter de reprezentativitate. La final puteți propune un subiect pe care vi-l doriți expus în dezbatere.

    Poll-uri de acest tip se vor relua periodic cu alte teme, iar între aceste consultări vor fi organizate în București dezbateri publice și ateliere pentru studenți.
    Va multumim pentru completare si distribuire.
    Echipa Romania Publica, 4 aprilie 2016

  • Ne trebuie mai multă sau mai puțină politică?

    de editor la Tuesday, March 15 th, 2016 · no Comments · in

    Peste tot în lume, dezbaterile publice și standardele acestora reflectă calitatea democrației unei societăți. Având rol de ​consultare, informare și mediere, ele implică cetățenii în ceea ce numim procese politice în sens larg, făcând ca adoptarea deciziilor să includă mai mult din vocea acestora. Necesitatea lor este cu atât mai mare în cazul unor teme nepopulare sau care pot diviza societatea. La noi, vocea cetățenilor s-a auzit mai degrabă prin intermediul protestelor pentru diverse cauze, iar în momentele în care clasa politică s-a dovedit ostentativ opacă și neperformantă, s-a ieșit în stradă.

    Deși din ce în ce mai mulți cetățeni încep să influențeze prin participarea lor decizii ale autorităților, avem în continuare legi adoptate fără dezbatere publică reală. În continuare nu avem mecanisme sistematice prin care să putem monitoriza și evalua asumările partidelor politice, înainte și între alegeri, pe subiecte de interes public. În continuare considerăm politica un loc în care nu merita să ne amestecăm și lăsăm politicienilor opțiunea că doar ei știu ce trebuie făcut. În continuare avem campanii electorale în care candidații își permit să nu participe la dezbaterile la care sunt invitați.

    România Publică s-a lansat în 2013 cu intenția de a interpela partidele politice și de a contura un  caracter previzibil transformărilor din societate. Redeschidem proiectul la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, folosind experiența dobândită și adăugând idei noi. Punem la dispoziția publicului un format de tip Town Hall Meeting, într-o formulă transparentă de co-organizare cu partenerii care propun subiectele. Acest format structurat aduce împreună vocile experților, autorităților și ale publicului, într-un efort comun de informare și deliberare. Deschidem așadar un spațiu non-partizan de participare, împreună cu organizatii, grupuri de inițiativă, asociații profesionale, sindicate, partide, guvern, cetățeni.

    România Publică este, în aceeași măsură, și un proiect educațional. Invităm studenții din București într-un program asociat de pregătire pentru monitorizarea pozițiilor partidelor politice și discursurilor din Parlament. Prin ateliere, consultări și chestionare online în  comunitățile studențești ne dorim să întărim relația acestora cu părțile active ale societății.

    Nu putem fi cetățeni doar în timpul campaniilor electorale, alegând să mergem sau nu la vot, pentru că lipsa de exercițiu în dialogul cu reprezentanții noștri se va reflecta în refuzul acestora de a răspunde la interpelări și în tot mai slabe standarde de transparență și integritate.

     

    Noi credem că ne trebuie mai multă politică, nu mai puțină. Însă una care să includă cetățenii, nu să-i excludă. 

     

    Calendar și procedura pentru parteneri și studenți (martie-mai 2016)

    A. Romania Publică invită în prima etapă pe cei interesați să propună subiecte de dezbatere, cu urmatoarea schema de descriere

    1. În ce constă importanța și urgența abordării subiectului, în viziunea partenerilor?
    2. Care este stadiul actual al dezbaterii pe subiectul propus: nu există încă dezbatere publică, este în stadiu incipient, există un proces legislativ demarat, care este calitatea demersului de consultare, alt stadiu?
    3. Partenerii intenționează adresarea de interpelări autorităților sau partidelor politice/candidaților?
    4. Partenerii pot pune la dispoziție documente de referință și/sau acces la experți independenți?

    Se recomandă ca tema să fie formulată astfel încât să permită răspunsul prin selectarea uneia dintre variantele „complet dezacord/parțial dezacord/parțial de acord/complet de acord/nu știu”. Așteptăm propunerile pe toată durata proiectului pe adresa de contact romaniapublica@gmail.com. Termenul pentru primul set de subiecte este 25 martie 2016. Facem precizarea ca echipa de proiect își rezervă dreptul de a selecta subiectele de dezbatere, anunțând transparent deciziile și motivația acestora.

    B. Subiectele de dezbatere vor face obiectul unui chestionar online în comunitățile studențești (4 – 10 aprilie 2016), cu rol de informare asupra temelor și de evaluare a stadiului dezbaterii publice.

    C. Dezbaterile publice vor fi organizate lunar în sediul Facultății de Științe Politice al Universității București din strada Spiru Haret nr 8. (aprilie – prima dezbatere, mai – a doua dezbatere).

    D. Atelierele pentru studenți vor avea loc la sediul Facultății de Științe Politice având invitați cu experiență în relaționarea cu spațiul politic și administrație. Atelier luna aprilie: De ce sunt importante standardele dezbaterilor publice? Exemple de bună practică și de eșec în relația cu autoritățile. Atelier luna mai: Cum pot fi monitorizate partidele politice? Platforme și instrumente disponibile. Puteți trimite intenția de participare la adresa de mail de mai sus, pentru a fi anuntați asupra datelor de desfașurare.

     

    E. După fiecare dezbatere va fi publicat un raport asociat, în care vor fi marcate caracteristicile procesului consultativ, participarea și asumările celor responsabili.

    Bucuresti, 15 martie 2015

     

Goto :